Scena ecleziastica din Romania este zdruncinata, deunazi, de unul dintre cele mai acute scandaluri sexuale din ultimii ani, doi prelati reprezentativi pentru ceea ce inseamna crestin – ortodoxia romaneasca, episcopul Husilor si preotul Cristian Pomohaci fiind acuzati de intretinea unor raporturi sexuale cu persoane de acelasi sex. Ba mai mult, se pare ca episcopul Husilor este victima unui santaj, acesta depunand, in acest sens, o plangere penala impotriva a trei preoti vasluieni, pe care ii acuza ca i-au cerut bani sau functii, pentru a nu face public un filmulet compromitator cu episcopul, pe care acestia sustin ca l-ar detine. Deopotriva, preotul Pomohaci, unul dintre cei mai populari preoti romani datorita deselor sale aparitii TV in emisiunile de divertisment ( oare e firesc ca un preot sa faca asta????) si calitatii secundare de interpret de muzica folclorica, apare intr-o inregistrare audio publicata de catre un jurnalist clujean, in care preotul agreseaza sexual un minor de saptesprezece ani, caruia ii cere sa intretina relatii sexuale.
Daca in cazul episcopului Husilor vorbim de o ancheta in desfasurare si toata lumea asteapta un deznodamant, in cazul parohului muresean, care nu se afla la prima abatere, arhiepiscopul Alba Iuliei, inalt preasfintitul Irineu, a declarat ca il va caterisi pe acesta, asadar “folcloristul„ isi poate lua adio de la preotie!!! Mai ales ca acesta nu se afla la prima abatere, iar avertismentele date de episcopie dateaza de acum patru ani.
Stau acum si ma intreb ce este mai grav in cazul acestor prelati. Faptul ca au optiuni sexuale nesanatoase, santajul practicat sau ca pateaza grav si iremediabil numele Domnului? Cand ei ar trebui sa fie garantul celor zece porunci, propovaduitorii moralitatii si ai principiilor divine? Nu pot fi de acord nici cu ceea ce declara, bunoara, academicianul Razvan Teodorescu, o elucubratie fara seaman, in opinia mea, cum ca “ crestin –ortodoxia este sursa saraciei din Romania “. Nu putem blama religia pentru saracia financiara sau spirituala a unui neam. Cel mult putem culpabiliza moralitatea unor preoti care devin, in mod gradual, victimele propriului hedonism, desi ar trebuie sa reprezinte niste repere de moralitate. Sunt absorbiti de mirajul unei societati epicuriene, in care placerea personala guverneaza individul. O societate in care spiritul de sacrificiu devine o rara avis, iar moralitatea si demnitatea doar niste himere celeste.
S-a vorbit mult despre calitatea morala precara a unor preoti autohtoni, care pateaza insa imaginea de sorginte divina a unor legende ecleziastice canonizate precum parintele Arsenie Boca, parintele Ilie Cleopa, parintele Iustin Parvu, parintele Nicolae Steinhardt, parintele Galeriu si asta doar pentru a da cateva exemple ; si ale caror morminte sfinte au devenit obiective de pelerinaj pentru milioane de oameni. Dar, ca si in cazul politicienilor, pe care doar electorii ii pot rejecta, prin vot, de pe scena politica, analog in cazul parohilor homosexuali , santajisti sau pedofili. Numai ca, in cazul lor, este de datoria enoriasilor, care pot sanctiona, de aceasta data, prin absenteism, absenta harului divin si incalcarea grosolana a normelor divine ale unor telurici efemeri si pacatosi. Iar, in egala masura, se impun sanctiuni severe ale forului ecleziastic de care apartin si o selectie mult mai riguroasa ale celor care imbraca straiele bisericesti intr-o lume in care aceasta ocupatie are deseori, ca principala motivatie, dorinta de inavutire si nicidecum predarea invatamintelor sfinte.
